| AZOT
(N) |
Element principal de alcătuire,
care intră în componența
aminoacizilor.
Aminoacizii compun codul
genetic din ADN şi alcătuiesc
proteinele vegetale.
Element important din sinteza
clorofilei. |
Mobilitate
bună |
Simptomele carenţei sunt observate mai
întâi la frunzele mai vechi, care devin
palide şi îşi transformă culoarea spre
verde deschis.
Din cauza pierderii de clorofilă, apar
frunze colorate în galben.
La unele tipuri este posibilă apariţia
nuanţelor de purpură şi roşu.
Plantele au înălţimea mai mică faţă de
cea normală şi înfrăţirea puternic inhibată
la culturile cerealiere. |
| FOSFOR
(P) |
Sursă principală de energie a
plantei.
Intră în compoziţia ATF (adenozin
trifosfat) molecule care sunt sursa
principală de energie a plantei.
Intră în compoziţia proteinelor
vegetale.
Are un rol important în structura
membranelor celulare. |
Mobilitate
foarte
redusă |
Simptomele sunt diferite la multe plante.
Plante cu formă de arbore, creştere slabă
şi înfrăţire inhibată la culturile cerealiere.
Masa foliară la unele plante se distinge
printr-o colorare de verde mai închis.
La orz şi la unele tipuri de varză poate
fi observată apariţia colorării în purpură
sau roşu.
La porumb se observă porţiuni din frunze
colorate în purpură. |
| POTASIU
(K) |
Întreţine balanţa hidrică în plantă,
având importanţă extrem de
mare pentru soliditatea pereţilor
celulari şi a tulpinii, precum şi
pentru evitarea culcării la pământ
a culturilor cerealiere.
Un element cheie la deschiderea
şi închiderea orificiilor prin care
este efectuat schimbul de gaze.
Acestea au un rol important
pentru asimilarea şi a altor
elemente.
Este important pentru transferul
de zaharuri în plantă, din locurile
de sinteză la locurile asimilării lor. |
Mobilitate
bună |
Cloroză (mai întâi la cele mai vechi
frunze) şi apariţia unui aspect ars al
frunzelor.
Decolorarea vârfurilor frunzelor, care se
transformă în culoarea maro, cauzată de
transferul redus de zaharuri, din cauza
carenţei de potasiu.
Tulpini slabe şi prea flexibile la rapiţă,
în faza de început a creşterii, care
dobândesc treptat culoarea de verde
închis.
Pe frunzele cartofilor apar pete negre
care se unesc şi cuprind porţiuni tot mai
mari din frunze. |
| CALCIU
(Ca) |
Un element foarte important
în componenţa pereţilor
celulari; întreţine soliditatea şi
penetrabilitatea membranei
celulare.
Contribuie la desfăşurarea
corectă a multor procese
enzimatice.
Participă la diviziunea celulară şi
la alungirea lor. |
Mobilitate
scazută |
Semnele vizibile ale carenţei de calciu
sunt clar corelate cu rolul său în plantă
- oprirea diviziunii celulare duce la
apariţia aspectului de ondulare şi
deformare a frunzelor.
Marginile vârfului de vegetaţie al
plantelor pot dobândi culoarea neagră.
Distrugerea pereţilor celulari cauzează
sterilizarea florilor la roşii şi “miezul
negru” la ţelină. |
| MAGNEZIU
(Mg) |
Un element cheie în compoziţia
clorofilei.
Participă la transportarea
aminoacizilor de la locul de
sinteză la locul asimilării lor, ceea
ce este foarte important pentru
sinteza proteinelor la culturile
cerealiere.
Activează acţiunea multor
enzime, inclusiv a ATF-ului, care
participă la transferul activ al
zaharurilor şi aminoacizilor din
frunzele. |
Mobilitate
moderată |
Diminuarea clorofilei duce la
îngălbenirea frunzelor şi la cloroza între
nervurile frunzelor.
Transferul redus de zaharuri din frunze
cauzat de carenţa magneziului duce
la blocarea transportării lor în frunze şi
provoacă decolorarea pereţilor celulari. |
| SULF
(S) |
Participă în compoziţia
aminoacizilor cistenină şi
metionină.
Sulful are un rol enzimatic
important de corelare în structura
proteinelor.
Un element foarte important
pentru ameliorarea proprietăţilor
de coacere a boabelor. |
Mobilitate
variabilă |
Uneori este greu de făcut diferenţa
între semnele carenţei de sulf sau de
azot.
În întregimea sa, planta are o culoare
verde mai palidă.
Apariţia unor pete galbene clorotice pe
frunze din cauza fotosintezei reduse.
Culoarea florilor de rapiţă, care de
obicei sunt galbene, devin albe. |
| FIER
(Fe) |
Necesar pentru sinteza clorofilei.
Participă în componenţa multor
enzime.
Un element esenţial al enzimelor
care protejează planta de sinteza
radicalilor oxidanţi.
Participă în sinteza ligninelor. |
Mobilitate
extrem de
scazută |
Cloroză pe nervurile frunzelor.
Decolorare spre galben din cauza
nivelelor de clorofilă reduse.
La carenţă acută se observă o
decolorare generală a plantei. |
| MANGAN
(Mn) |
Necesar pentru sinteza clorofilei.
Important pentru fotosinteza ca
acceptor de electroni.
Un element esenţial al enzimelor
care protejează planta de sinteza
radicalilor oxidanţi. |
Mobilitate
extrem de
scazută |
Element imobil şi, spre deosebire de
magneziu, nu se deplasează la locurile
din planta cu carenţă.
Pălirea porţiunilor verzi în cazuri de
carenţă în creştere.
Planta are un aspect fără vitalitate,
după care urmează ofilirea sa.
Carenţa moderată de mangan poate
fi observată la unele porţiuni ale
câmpului, nu în câmpul întreg. |
| CUPRU
(Cu) |
Ion metalic compus, prezent în
trei din formele proteinelor.
Participă la sinteza ligninelor şi
este direct legat cu soliditatea
tulpinii.
Participă la neutralizarea
radicalilor oxidanţi, astfel
protejând planta de producerea
lor. |
Mobilitate
extrem de
scazută |
Reducerea sintezei de lignine, care
poate provoca aplecarea pe pământ a
culturilor cerealiere. O astfel de carenţă
poate avea consecinţe serioase la
existenţa nivelelor ridicate ale azotului,
când mobilizarea cuprului este puternic
inhibată.
Sinteza redusă de lignine inhibă
eliberarea polenului de către stamine.
Înfăşurarea frunzelor în partea
superioară, dobândind aspect de
“coadă de porc” şi îngălbenirea fraţilor
tineri la culturile cerealiere.
Influenţează formarea boabelor. Are
o importanţă mult mai mare pentru
fructificare faţă de importanţa sa pentru
creşterea părţilor vegetative. |
| ZINC
(Zn) |
Un element cheie din
componenţa enzimei anhidrază,
care participă la asimilarea
bioxidului de carbon din procesul
de fotosinteză.
Face parte din enzima superoxid
disutază, care neutralizează
radicalii oxidanţi din plantă.
Participă în sinteza de auxine,
care au importanţă deosebită
în fază de încolţire şi formare
a boabelor, când procesul de
diviziune a celulelor este intensiv. |
Mobilitate
moderată |
Deformarea frunzelor.
Apariţia unor pete şi înroşiri ale
frunzelor neuniforme.
Cauzează aşa numiţii “boboci albi”
la porumb, unde pe frunze apar pete
clorotice, aproape albe.
Cu efect negativ asupra formării
seminţelor şi cocenilor. |
| MOLIBDEN
(Mo) |
Un element cheie pentru
transformarea nitraţilor în nitriţi
şi asimilarea azotului de către
plante. |
Mobilitate
moderată |
Apariţia unor pete între nervurile frunzei
şi cloroză la frunzele mai vechi. Întrucât
molibdenul participă la transformarea
nitraţilor în nitriţi, semnele carenţelor
sunt exprimate sub forma îngălbenirii. |
| BOR
(B) |
Este important pentru sinteza
ligninelor.
Strâns legat de diviziunea
celulelor care se intensifică
semnificativ în timpul înfloririi.
Participă la transferarea
glucidelor şi este legat de
disponibilizarea lor în plantă. |
Mobilitate
variabilă |
Depind ca intensitate la diferitele tipuri
de culturi.
La culturile cele mai susceptibile la
carenţă, precum sunt culturile de varză,
este posibilă apariţia unei tulpini de
plută sau nervurii rupte a frunzelor.
Frunzele pot deveni fără formă,
îngroşate şi fragile.
Incinta tulpinii devine vidă, şi în
special la cartof, baza masei foliare
dobândeşte culoarea maro.
La rapiţă se observă o înflorire
îndelungată, întrucât lipsa borului
influenţează procesul de polenizare. |